Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public și Legea nr. 367/2022 privind dialogul social reprezintă cele mai relevante noutăți legislative din anul 2023 ce vizează relația angajator-angajat, instituind obligații importante pe care cei din piața muncii trebuie să le cunoască. Regăsiți în cadrul prezentului articol un rezumat al principalelor noutăți cuprinse în cele două acte normative.

1. Protecția avertizorilor în interes public. Legea nr. 361/2022

Poate cea mai nouă și curajoasă intervenție legislativă este reprezentată de Legea nr. 361/2022 care conferă cadrul legal oficial pentru protejarea avertizorilor în interes public sau, astfel cum sunt denumiți în spațiul public, avertizorii de integritate.

1.1. Ce sunt avertizorii de integritate?

Avertizorii sunt persoanele fizice care sesizează și raportează acele nereguli considerate încălcări ale legii, săvârșite în context profesional, inclusiv în contextul raporturilor de muncă încheiate, neîncepute, aflate în perioada procesului de recrutare sau a negocierilor precontractuale.

Scopul legii este de a crește conștientizarea în piața muncii cu privire la posibile încălcări ale legii și de a stabili cadrul legal protectiv împotriva oricăror forme de represalii pe care le-ar putea suferi cei care aleg să facă un pas în față, sesizând aceste nereguli.

Rolul avertizorului de integritate a căpătat o notorietate accentuată în ultima perioadă, făcând obiectul unor investigații de profil, motiv pentru care protejarea suplimentară a acestuia era o necesitate legislativă care trebuia acoperită.

Raportarea se poate realiza fie pe cale internă, prin mijloacele asigurate de către angajator, fie pe cale externă, prin autorități cu atribuții speciale în acest sens.

1.2. Raportarea internă

Au obligația de a asigura canalele interne de raportare și de a stabili procedura sigură din spatele acesteia, următoarele categorii de angajatori:

  • indiferent de numărul de angajați ⇒ autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public;
  • cel puțin 50 de angajați ⇒ persoanele juridice de drept privat și structurile fără personalitate juridică.

În cadrul persoanelor juridice de drept privat ce au sub 50 de angajați, întrucât nu există obligația instituirii unui canal intern de raportare, avertizorul care efectuează o raportare privind încălcări ale legii trebuie să utilizeze canalul extern.

Se pot grupa și utiliza sau partaja resurse în ceea ce priveşte primirea raportărilor referitoare la încălcări ale legii şi în ceea ce priveşte acţiunile subsecvente, următorii:

  • între 50 și 249 de angajați ⇒ persoanele juridice de drept privat;;
  • sub 10.000 de locuitori sau sub 50 de lucrători ⇒ UAT-urile.
1.3. Raportarea externă

Următoarele autorități sunt special constituite în vederea asigurării procesului de raportare:

  • autorităţile şi instituţiile publice care, potrivit dispoziţiilor legale speciale, primesc şi soluţionează raportări referitoare la încălcări ale legii, în domeniul lor de competenţă;
  • Agenţia Naţională de Integritate;
  • alte autorităţi şi instituţii publice cărora Agenţia le transmite raportările spre soluţionare.
1.4. Obligații și interdicții comune ambelor tipuri de raportări
  • obligația de confidențialitate în raport cu datele, identitatea avertizorului sau a oricăror terțe persoane la care se face referire;
  • obligații privind informarea, procesarea raportării, numirea unor persoane cu sarcini concrete în acest sens;
  • interzicerea expresă a oricăror forme de represalii, amenințări sau tentative de represalii la adresa avertizorilor de integritate;
  • obligația de a păstra raportările pentru o perioadă de 5 ani.

2. Legea nr. 367/2022 privind dialogul social

2.1. Reprezentarea intereselor angajaților și lucrătorilor

Noua lege a dialogului social aduce în prim plan o protecție sporita a intereselor angajaților și lucrătorilor în raport cu angajatorii lor. Astfel, potrivit noii reglementări, pentru angajatorul care are cel puțin 10 angajați/lucrători, interesele acestora vor putea fi protejate de către reprezentanții special desemnați în acest scop.

Desemnarea reprezentanților se face cu votul a jumătate + 1 din numărul total al angajaților/lucrătorilor, iar mandatul acestora va avea o durată minimă de doi ani. Numărul reprezentanților va fi stabilit, de comun acord, între angajator și angajați/lucrători. 

Este important de specificat faptul că, în lipsa unui acord, legea impune limitări cu privire la numărul maxim de reprezentanți raportat la numărul de angajați/lucrători, fiind preferabilă stabilirea reprezentantului/reprezentanților de comun acord de către părți.

2.2. Contractul colectiv de muncă

În primul rând, negocierea colectivă a devenit obligatorie inclusiv în unitățile cu cel puțin 10 angajați/lucrători, față de vechea reglementare care prevedea un număr minim de 21 de lucrători. În acest context, este important de punctat faptul că doar negocierea colectivă devine obligatorie, fără ca încheierea unui contract colectiv de muncă să fie și ea impusă de reglementările în vigoare.

De asemenea, numărul de zile destinat desfășurării negocierilor s-a redus de la 60 de zile la 45, iar inițiativa negocierii poate aparține acum oricăruia dintre partenerii sociali, suplimentar față de angajator sau organizația patronală. În plus, legiuitorul a pus mai mult accent în noua reglementare și pe obligația angajatorului de a pune la dispoziția părţii sindicale şi/sau a reprezentanţilor angajaţilor/lucrătorilor informațiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă.

O altă noutate importantă rezidă în reintroducerea contractului colectiv de muncă național, în ciuda controverselor și declarării acestuia ca neconstituțional de către Curtea Constituțională în trecut, ca urmare a unei analize aprofundate a acestei practici anterior intrării în vigoare a fostei reglementări, respectiv a Legii nr. 62/2011 a dialogului social.

Nu în ultimul rând, atât obligațiile izvorâte din Legea dialogului social, cât și cele ce decurg din Legea privind protejarea avertizorilor în interes public sunt impuse sub un cadru sancționator aspru reglementat, prezentul material prezentând doar principalele noutăți introduse de cele două acte normative. Implementarea tuturor măsurilor și respectarea obligațiilor de către persoanele vizate presupun însă o analiză exhaustivă a celor două reglementări, aplicată în funcție de caracteristicile fiecărui angajator.